Axe de cercetare

Fenomenul migraţiei forţei de muncă şi formarea publicului diasporic: impactul asupra spaţiului public şi practicilor instituţionale

ANUL I / 2009

1. Publicul diasporic ca problema de societate : practici mediatice si institutionale

( Camelia BECIU )

Migratia fortei de munca si constituirea comunitatilor de români din strainatate plaseaza media si institutiile într-o situatie concreta de reinventare a propriilor practici. Cum influenteaza fenomenul publicului diasporic constructia mediatica a problemelor publice si rolul jurnalistului? În ce masura fenomenul diasporic influenteaza structurarea unor discursuri publice si institutionale, generând totodata noi reprezentari identitare si probleme de societate? Cercetarea discuta conceptul de public diasporic în contextul în care notiuni precum "public" si "spatiu public" cunosc o serie de revizuiri odata cu transformarea culturii media în contextul diverselor "stadii" ale globalizarii si a proliferarii noilor media .

2. Mediere, adjudecare, dezbatere publica: modalitati de constructie a unui spatiu deliberativ prin intermediul articolelor de opinie

( Alexandru CÂRLAN )

Cercetarea îsi propune sa identifice, pornind de la cadrul pragma-dialectic de analiza a argumentarii, modalitatile în care articolele de opinie despre diaspora construiesc un spatiu deliberativ, polifonic, si implicit o comunitate de dezbatere. Cadrul general al cercetarii îl constituie tipologia activitatilor argumentative (eng. argumentative activity types ) dezvoltata în abordarea pragma-dialectica a argumentarii; plecând de la prezumptia ca rolul articolelor de opinie este acela de a se angaja constructiv într-o deliberare cu privire la topici de interes comun, cercetarea va investiga modul în care discursul mediatic constituie un public aparte, publicul diasporic, si cum este integrat si reprezentant acest public în deliberare.

3. Identitatea diasporica si "cosmopolitismul banal": reprezentari si pozitionari mediatice

( Malina CIOCEA )

Identitatea diasporica e mai înclinata spre reflexivitate si dialog, prin urmare participa la articularea acelei "întelegeri comune", care în viziunea lui Appiah permite manifestarea cosmopolitismului în diversele cadre de viata publica si cotidiana. Pornind de la aceasta ipoteza, cercetarea se va concentra asupra modului în care presa evidentiaza unele dintre particularitatile identitatii diasporice (la nivelul comunitatilor de români aflati în strainatate) si, implicit, conditiile sale de producere. Se va încerca un raspuns la întrebari de tipul: cum anume construieste mass media dimensiunea cosmopolita a identitatii diasporice? În ce masura presa socializeaza publicul cu un mod de actiune si cu un imaginar cosmopolit, pozitionându-se ea însasi ca instanta a cosmopolitismului banal (Beck)? Un al doilea punct de interes va fi instrumentul prin care diaspora construieste o forma alternativa la modernizarea propusa de paradigma culturala nationala.

4. Constructia publicului diasporic prin storytelling -ul mediatic: interpelari etice si regimuri de justificare

( Nicolae PERPELEA )

Cercetarea analizeaza într-un model pragmatic climatul moral-emotional produs de storytelling -ul de tip mediatic generat de prezenta « diasporica » a românilor. Mediatizarea (televiziune, presa scrisa, blog-uri si forum-uri internet) realizeaza un soi de "transport imaginar" al bucuriei si suferintei morale a persoanelor care au riscat - pasiv sau activ - sa îsi faca un rol în viata într-o comunitate de români din strainatate. Apare astfel o incitare a diverselor publicuri spre anumite interpelari etice si " politici compasionale " (de ex., ajutorul direct si nelocvace oferit de anonimi, angajamentul moral colectiv).

Astfel fiind formulata problema, apare întrebarea daca prin figurile simbolice si tehnicile mediatice de naratiune se induc publicuri active si deliberative sau se incita doar voyerismul unei comunicari moralizatoare ipocrite («  iata ce mai sunt în stare sa faca ai nostri  ») ?

Studiul va propune o tipologie a diverselor dispozitive de "formatare mediatica" si va construi un model explicativ al functionarii acestora ca mecanisme de vizibilizare a problemelor publice locale .

5. Media framing si identitatile colective ale emigrantilor în mass media românesti
(Valentina MARINESCU )

Se vor analiza modalitatile în care identitatile emigrantilor români sunt re-compuse în articolele din media tiparite românesti si se va cauta realizarea unei tipologii a "cadrelor" ("frames") utilizate de jurnalisti la mediatizarea acestui fenomen. Universul de cercetare îl vor constitui ziarele centrale Adevarul, Gândul, Jurnalul National, Evenimentul Zilei. Cotidianul, Ziua în anul 2009 iar metodologia va favoriza atât abordarea cantitativa cât si cea calitativa.

6. Analiza strategiilor/ modurilor de constructie a identitatii migrantului român în cadrul forumurilor de discutii

( Anca VELICU )

Analiza mecanismelor simbolice prin care se (dez)articuleaza comunitatile virtuale ale migrantilor români; constructie triangulara data de teritoriul de origine, teritoriul de adoptie si teritoriul globalizant-virtual al internetului.